Tintele glicemice

             Tintele glicemice sunt ca un fel de norma in lucrul cu diabetul. Ne propunem o tinta,  o anumita glicata, anumite valori ale glicemiei in anumite momente ale zilei.
             De obicei aceste tinte se stabilesc impreuna cu medicul diabetolog pentru ca e foarte important sa se evalueze raportul riscuri -beneficii.  
         Astfel, pentru copii, tintele sunt mai ridicate din cauza riscului de hipoglicemie, care la varste mici , pana in 6 ani pot lasa sechele grave. De asemnea copii mici nu pot recunoaste sau descrie semnele unei hipoglicemii. Oscilatiile hormonale precum si episoadele de infectii virale sau alte boli fac foarte dificila stabilirea exacta a dozelor de insulina, care pot oscila mult de la o zi la alta. De aceea tintele sunt mai lejere. Treptat insa, pe masura ce copilul creste se incearca o glicata mai mica, din aproape in aproape. Nu stiu exact aceste valori, asa ca mai bine tac. Sunt insa parinti in alte tari care reusesc sa obtina un 7-6,5 pentru copii lor ( cu CGM, pompa, teste, calcule).
            O alta grupa de varsta cu tinte lejere sunt varstnicii , mai ales cei care au deja complicatii cardiovasculare sau renale sau persoanele care iau medicamente a caror actiune fac imposibila recunoasterea hipoglicemiei. De exemplu medicul poate recomanda o glicata de cel putin 8, depinde de la caz la caz. 
            Din pacate un alt motiv care obliga la tinte glicemice lejere este lipsa posibilitatii de testare deasa, mai ales daca persoana in cauza nu mai reuseste sa perceapa hipoglicemiile. 
            De obicei o glicata de 6,5 e considerata buna si sigura(?) daca exista asa ceva, cu conditia sa nu fie media unor extreme glicemice... 
            Cand se incearca o glicata sub 6,5 riscul de hipoglicemie devine tot mai prezent, insa nu este o amenintare atata timp cat cunoastem parametrii si uneltele cu care lucram:

•     numarul corect de carbohidrati din alimente ,
•  efectul indicelui glicemic asupra timpului de digestie a combinatiei de alimente si implicit a absorbtiei carbohidratilor din acestea,
•  impactul efortului fizic asupra glicemiilor si ajustarea dozelor de insulina pe masura efortului depus ori suplimentarea numarului de carbohidrati,
• modul in care reactionam glicemic in diferite situatii,
• modul in care actioneaza insulinele pe care le folosim ( timp de actiune, cand intra in actiune, cand isi au varful si cat dureaza, cat ne scad glicemia in functie de momentul zilei s.a.)
• cand si cum se aplica o corectie de insulina rapida
• orele potrivite pentru masa si injectie
• cu cat ne creste glicemia o anumita cantitate de carbohidrati rapizi, si alte aspecte.

          Inainte de planificarea unei sarcini este bine ca glicata sa fie deja una sub 6,5 chiar si cu cateva luni inainte de conceptie sau macar in momentul respectiv. Nu inseamna neaparat ca o glicata de 7 va fi rea, dar este mult mai sigur sa fie sub 6,5 ca lucrurile sa mearga pe fagasul cel bun. Fiecare punct in plus adaugat la glicata face sa creasca cu un anumit procent riscul de avort sau malformatii fetale. Asa ca e mai bine sa fie o glicata buna...
         In timpul sarcinii  viitoarea mamica are si sarcina de a fi in niste tinte glicemice cumplit de bune. Ceva sub 6 in primul trimestru si sub 6,5 in restul timpului pana la nastere. 
         Glicatele peste 9 sunt clar citotoxice...adica ne afecteaza grav celulele corpului. Glicarea pe care o vedem la analiza sangelui e valabila si pentru celelalte proteine din corpul nostru, cu cat suntem mai glicati cu atat e mai grav....
        Valoarea glicatei testata din vena e mai precisa decat cea luata cu aparatul asemanator glucometrului cu rezultat pe loc, cu testare din sange capilar. Cand m-am internat la depistare am avut 10,07 din vena si 9,6 parca din deget. aceasta nu neaparat datorita aparatului ci datorita faptului ca sangele venos reflecta mai exact nivelul glicemiei si glicatei.
        In rest e bine sa avem fiecare o glicata cat mai buna, de calitate, adica fara hipo- hiperglicemii mari. Un mare ajutor este CGM-ul care prin afisarea trendurilor glicemice ne ajuta sa ajustam dozele si sa evitam hipo -hiperglicemiile. De asemenea e un mare ajutor pentru cei care nu mai pot percepe hipoglicemiile.
         Putem incepe cu pasi mici sa tintim spre o glicata cat mai mica, tatonand din aproape in aproape , evitand mai ales hipoglicemiile grave si hiperglicemiile peste 180. Astfel ne va intra in fire autocontrolul si vom invata pe parcurs diferite trucuri si nu in ultimul rand ne vom cunoaste pe noi insine si diabetul nostru.
        Este o lupta care trebuie dusa cu drag, fara incrancenare , dar cu muulta ambitie si vointa. Cu mult sprijin din partea medicului si a celor dragi. Cu orice mijloc legal care aduce glicemii bune.
        Este bine ca persoanele care au glicate mari, peste 8, sa nu scada mai mult de o unitate glicata de la un trimestru la altul pentru a evita riscul aparitiei retinopatiei sau a afectarii renale. Vasele mici de sange ale retinei si rinichii nostri nu indragesc glicemiile mari dar mai ales diferentele mari si bruste ale valorilor glicemiei. (ceva de genul 45-300-60-200mg/dl sau o perioada cu scadere brusca la valori mici, normale de fapt ale glicemiei, dupa una foarte foarte lunga de hiperglicemii.
       Aceasta ar insemna ca pentru inceput sa se incerce o medie a glicemiei cu 30mg/dl mai mica decat de obicei. Si tot asa pana  se ajunge la glicata dorita si discutata cu medicul... 
       Pe CGM diabetul nostru e chiar in tinte. Pe ecranul Dexcomului G 4 sunt doua linii punctate intre care diabetul trebuie sa se desfasoare cu Dexcomul cu ochii pe el. Linii care la cei mai ambitiosi ajung sa contureze un fagas foarte stramt, sa zicem 70-140mg/dl. Si de cate ori diabetul paseste peste linie sau incearca numai Dexcomul tipa. Beep-beep!!! si bine ar fi sa nu i se inchida gura, ci sa se rezolve problema.
         Si uite asa te alegi cu un diabet dresat.