Femeile care au tipul unu de diabet pot avea si ele copii sanatosi. Este important sa se mentina glicemii bune astfel ca hemoglobina glicozilata sau glicata sa fie sub 6,5 inainte de conceptie, chiar cu 6 luni inainte si sub 6 in timpul sarcinii. Au fost mame care au nascut copii sanatosi chiar si cu glicate mari si foarte mari, insa e mai bine sa nu riscam.
Hemoglobina glicozilata este o analiza care indica media glicemiilor din ultimele 2-3 luni. La omul sanatos valoarea acesteia este sub 6, mai precis undeva pana in 5,6,mai sus de aceasta valoare fiind o stare de prediabet sau alt dezechilibru din organism.
Glicozilata nu indica totusi un bun control al diabetului, decat daca nu au fost prezente hipoglicemii dese care au mascat prezenta hiperglicemiilor, dand o medie buna.
Este bine ca inca dinainte de sarcina sa fie depistate si tratate eventualele complicatii diabetice.Este bine ca acestea sa nu existe, insa e posibila ducerea unei sarcini atata timp cat se mentine functia renala. Banuiesc ca este foarte riscant...De aceea medicii recomanda conceperea copiilor in primii zece ani de diabet, probabil pentru ca de obicei dupa aceea pot sa apara complicatiile mai mari daca au fost dezechilibre glicemice indelungate.
Banuiesc ca aici se incadreaza cu greu fetitele care au de mici aceasta boala...
In timpul sarcinii a tebuit sa am glicemii preprandiale, inainte de masa, sub 100, intre 65 si 95 si sub 130 oricand dupa masa. Un adevarat chin...Tot timpul le pazeam si mai ales trebuia sa evit hipoglicemia , mai ales ca din start auzisem de experienta unei mame careia i-a murit copilasul in pantece cu cateva zile inainte de nastere datorita unei hipoglicemii grave nocturne. Femeia respectiva isi lua doar de 3 ori pe zi glicemia.Dupa aceea la a doua sarcina si-a cumparat CGM, sistem de monitorizare continua a glucozei si a nascut cu bine o fetita sanatoasa. Cred ca este suficient si sa faci suficiente teste.
Nu trebuie sa fim pesimiste insa e bine sa stim ca hipoglicemiile foarte grave afecteaza negativ fatul . Probabil cele sub 30...Cel mai greu a fost faptul ca pe intreaga perioada a sarcinii nu mai simteam simptomele hipoglicemiei si ma trezeam cu 47 fara sa simt mai nimic.Simteam daca eram atenta o usoara vibratie prin muschii bratelor si ma balbaiam. De aceea imi testam preventiv glicemia la 70 min dupa injectie si o urmaream din aproape in aproape pentru a surprinde punctul cand incepe sa scada sau sa creasca semnificativ. Cand fatul a inceput sa se miste in pantece totdeauna se ghemuia intr-un anume fel can aveam hipoglicemie, de asemenea aveam usoare dureri de burtica.
Hipoglicemiile erau neasteptate, uneori cu totul fara o regula anume, legate probabil de modificarile din organism. Au fost predominante, extrem de dese intre saptamanile 8-24. Dupa aceea a aparut rezistenta la insulina specifica sarcinii, datorata dezvoltarii placentei. Placenta secreta hormoni care contracareaza actiunea insulinei si pe masura ce se dezvolta, rezistenta la insulina creste, implicit trebuie ajustate dozele de insulina.
La inceputul sarcinii eram pe premixata, humalog mix 25 si a trebuit sa trec pe schema cu insulina bazala si rapida. Aveam glicozilata 6,9. Vreo zece zile am avut glicemii mari pana organismul meu s-a obisnuit cu noile insuline.Ma chinuia teribil gandul ca ar putea afecta dezvoltarea embrionului, mai ales ca domnul profesor ii tot zicea doctorului meu la vizite "oare nu este acum organogeneza?" si insista sa imi dea o doza mai mare de insulina. la limita hipoglicemiei.
In primul trimestru de sarcina este cel mai important sa se evite hiperglicemiile pentru ca atuci are loc organogeneza si pot aparea malformatii. Fiecare unitate in plus la glicozilata creste cu niste procente riscul de malformatii la prunc. Riscurile sunt totusi semnificative dupa valoarea de 8 a glicozilatei.
Dupa primul trimestru de sarcina glicemiile mari repetate predispun, as zice ca garanteaza, aparitia macrosomiei la fat, adica o greutate mare a pruncului la nastere si implicit riscul de cezariana. De asemenea pe fondul dezechilibrului glicemic placenta imbatraneste mai repede reducand aportul de oxigen la fat. De aceea este bine sa se monitorizeze starea placentei in ultimele saptamani de sarcina, mai ales daca nu s-a reusit mentinerea glicemiilor in tintele stabilite..Hiperglicemiile cresc riscul de preeclampsie si de alte complicatii la mama.
De asemenea glicemiile mari din ultima parte a sarcinii,cresc semnificativ riscul ca pruncul sa aiba hipoglicemie majora la nastere, mai ales daca este un travaliu lung. De aceea mai ales la mamele diabetice trebuie testata glicemia copilului imediat dupa nastere.
Baietelul meu a avut glicemia 78 cand s-a nascut. A venit pe lume la 36 de saptamani fara trei zile, s-a nascut natural fara nici o medicatie si a avut 3200g.
.A stat trei zile la incubator pentru ca a avut niste tulburari respiratorii. De obicei in saptamana 38 plamanii copilului se dezvolta complet, sunt protejati de surfactati sau cum se numesc, am uitat., insa cand mama are diabet acest lucru am citit ca se intampla in saptamana 39.
Am mancat multe cruditati, fructe multe multe. Le acordam 30 de ch la masa de pranz si cate 10-20 ch la celelalte mese.
A trebuit sa fac multe teste mai ales cand aveam hipoglicemii sau pentru a ajusta dozele dupa luna a sasea.In greutate am luat de nevoie mai mult, pentru ca eram subponderala la inceput, 49 kg. Cred ca la sfarsit aveam vreo 70, mi s-a stricat cantarul. Dupa nastere am avut sigur 64 si acum am ramas cu 57-58 la care tin foarte mult sa ramana asa.
La inceputul sarcinii aveam 7 u de lantus dimineata si 4,5- 4- 4u Novorapid la mese pentru 50, 80, 80 ch. Trebuia sa mananc 100 ch la mesele pricipale dar nu puteam, eu fiind obisnuita cu 160 ch pe toata ziua. Cu tot cu tratatiile hipoglicemiilor depaseam 250 ch pe zi. Glicemiile le tratam cu tablete de glucoza.
Spre sfarsitul sarcinii am ajuns la 6-8-8u rapida si 15 u bazala, cu aceeasi ch. Din saptamana a 24-a au plecat hipoglicemiile si a venit rezistenta la insulina,, semn ca lucrurile mergeau bine cu placenta. Trebuia sa cresc insulina bazala cam cu o unitate la 10 zile. Trebuia sa tatonez dozele din aproape in aproape. Atunci am avut destule glicemii mai marute 160, chiar 200, de teama hipoglicemiilor de care de abia scapasem.Astfel ultima glicozilata a fost 6,1 nu mai stiu daca a mai fost si un 6,7. Trebuia sa fac glicozilata in fiecare luna, in ultima nu am mai apucat pentru ca am nascut.
Multumesc tuturor care m-au sprijinit pe intreaga perioada a sarcinii, sotului, mamei mele, medicilor, prietenilor si tuturor care s-au si rugat pentru mine.A fost greu si frumos. A meritat. Nu vreau sa sperii pe nimeni.
Dupa nastere, care a fost usoara, dozele de insulina au revenit exact la cele dinainte de sarcina, cam dupa doua zile de la nastere.
Se zice ca dupa nastere aproape ca nici nu mai ai nevoie de insulina vreo 2-3 zile , insa la mine nu a fost asa probabil pentru ca nu am depus mult efort la travaliu.
Tot asa, am tatonat dozele, am lasat intentionat glicemii mai mari pentru a nu risca, am facut apoi media dozelor dinainte si de la sfarsitul sarcinii, au aparut usoare hipoglicemii si m-am intors la dozele initiale.
Nu stiu exact de ce dar am mai marit apoi, lunile urmatoare de la nastere, dozele la bazala, astfel ca acum am 10 u de lantus. Cred ca este din cauza sedentarismului si a consumului mai ridicat de proteine animale.
Cam atat despre experienta mea cu sarcina si diabetul. Mai mentionez ca in ziua cand am nascut nu am facut nici o insulina, pentru ca intrasem in travaliu din ziua precedenta. Dupa nastere mi-a crescut la 170 glicemia apoi in orele urmatoare a juns la 80 parca fara injectie de insulina. Asta e tot.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu